Sfântul Mare Mucenic Mercurie – 24 noiembrie

În armata Împăratului Decius care a dus război la un moment dat cu barbarii s-a aflat şi un comandant al regimentului armean numit şi al Martenesienilor. Acest comandant a fost Sfântul Mercurie. În timpul bătăliei, la el a venit un înger al Domnului, a pus o spadă în mâinile lui şi i-a zis că îi va birui pe inamici. Cu adevărat, în acea bătălie Mercurie s-a arătat de o vitejie fără seamăn, secerându-şi duşmanii ca pe nişte spice. În urma aceste răsunătoare biruinţe, Împăratul Decius l-a făcut pe Mercurie comandantul suprem al armatei sale, şi pentru aveasta oameni invidioşi i-au zis Împăratului că Mercurie este creştin în taină. Mercurie însă nu s-a temut deloc fiind confruntat cu împăratul, ci a mărturisit pe faţă şi liber faptul că este creştin. De aceea el a fost chinuit cumplit timp îndelungat; el a fost tăiat în fâii cu cuţitul şi ars apoi de viu. Dar îngerul lui Dumnezeu a pogorât la el în temniţă şi l-a vindecat desăvârşit. La urmă împăratul a poruncit sî fie decapitat în Capadocia. La execuţie, trupul lui s-a făcut brusc alb ca zăpada iar din el a ieşit o mireasmă minunată, ca de tămâie. Sfintele lui moaşte făcătoare de minuni au vindecat mulţime de bolnavi. Acest slăvit oştean al lui Hristos a luat mucenicia pentru Sfânta Credinţă cam între anii 251 şi 259 după Întrupare, strâmutându-se la locaşurile cele fericite ale Împărăţiei Domnului Hristos, Dumnezeul nostru.

sursa: Sfântul Nicolae Velimirovici, Proloagele de la Ohrida, vol. II iulie-decembrie, traducere Mihaela Grosu, Editura Egumeniţa, 2005, p. 687