Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina – 25 noiembrie

25 noiembrie, 2008 § Scrie un comentariu

Ea a fost fiica Regelui Constus [sic]. După moartea tatălui ei, ea a locuit cu mama ei la Alexandria. Fiind în taină creştină, maica a adus-o pe fiică la Hristos, prin intermediul părintelui ei duhovnicesc. Ecaterina a primit în timpul unei vedenii inel de la Mântuitorul Hristos Însuşi, ca semn că Ecaterina s-a făcut logodnica Lui. Acest inel se află în degetul Sfintei şi în ziua de azi. Sfânta Ecaterina a fost covârşită cu mari daruri de la Dumnezeu. Primind o educaţie foarte aleasă şi înaltă, ea a stăpânit toată filosofia elină, desăvârşit arta retoricii, logica şi ştiinţa medicală. Pe lângă acestea, ea era de o frumuseţe fizică fără seamăn. Venind la Alexandria nelegiuitul Maxentius şi poruncind tuturor să îi urmeze lui în aducerea necuratelor jertfe idolilor, Ecaterina i-a ieşit înainte şi i-a arătat cu îndrăzneală toate erorile idolatriei. Împăratul, văzând că nu poate face faţă nici pe departe marii ştiinţe, înţelepciunii şi elocinţe a Ecaterinei, a convocat cincizeci dintre cei mai înţelepţi filozofi şi retori spre a intra cu ea în disputa filosofică şi logică în problemele credinţei, a o birui şi a o face astfel de ruşine. Dar Ecaterina a fost aceea care a reputat victoria în dezbateri asupra celor cincizeci de filosofi de elită [cu toţii bărbaţi], făcându-i astfel ea pe ei de ruşine înaintea tuturor. Nebun de furie, împăratul a poruncit ca toţi cei cincizeci de filosofi să fie arşi  de vii. Rugându-se cu inima Sfânta Ecaterina, toţi cei cincizeci s-au mărturisit creştini şi au slăvit Numele lui Hristos mai înainte de a fi omorâţi.

Fiind aruncată în temniţă, Sfânta Ecaterina l-a convertit la Hristos pe comandantul gărzii imperiale, Porfirie, împreună cu două sute de soldaţi. Ea de asemenea a adus-o la adevărul credinţei pe însăşi Împărăteasa Augusta-Vasilissa, soţia lui Maxentiu. Ei cu toţii au luat pentru aceasta sângeroasă mucenicie. În timpul cumplitelor chinuri, Sfintei Ecaterina i s-a arătat îngerul lui Dumnezeu, care a sfărâmat roata pe care era trasă. După aceasta Însuşi Domnul Hristos S-a arătat Sfintei Muceniţe şi a mângâiat-o. După schingiuiri cumplite, Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina a fost omorâtă prin decapitare, în vârstă fiind de optsprezece ani. Martiriul s-a petrecut în douăzeci şi patru de zile ale lunii noiembrie, din anul 310. Din trupul ei a curs lapte în loc de sânge. Sfintele ei moaşte făcătoare de minuni odihnesc la Muntele Sinai.

Mănăstirea Sfânta Ecaterina din Muntele Sinai

Muntele Sinai – de la Ierusalim pe drumul care trece prin Betania, satul Mariei si al Martei, surorile lui Lazar, cel mort de patru zile si inviat de Domnul ( Hanul Samarineanului milostiv ), istorisire facuta de Sf. Luca, in cap. 10, inainte de a ajunge in Ierihon, spre dreapta, se ajunge la Marea Moarta, o mare sarata in care nu exista vietati. Tinand drumul drept la Masada, ultima fortareata a evreilor, cucerita de romani, la Arad este un popas, unde pelerinii care trec pe aici pot sa se odihneasca, sa se refaca fizic, dupa ce mai intai au avut de infruntat greutatile pustiului Iudeii. In continuare se ajunge la localitatile Sodoma si Gomora, unde a locuit Lot, nepotul lui Avraam, care a fost vestit de ingeri sa fuga din acel loc in Sigor, deoarece Dumnezeu hotarase sa piarda aceste cetati, fiindca in ele se inmultise faradelegea. Un sfat important pe care l-au dat ingerii lui Lot, a fost acela ca nimeni din cei ce vor fugi cu el, sa nu se uite inapoi, ca, cel ce se va uita, va muri. Sotia lui Lot, Sara, curioasa, asa cum sunt de obicei femeile, n-a putut sa rabde ca sa nu priveasca inapoi si cand a intors capul ca sa vada cele doua cetati sortite pierii s-a facut din femeie stana de sare. Lasand in urma Marea Moarta, se poate merge spre Marea Rosie, care aminteste de trecerea poporului israelit (Iesire ,14). Despartita in doua de Moise, dupa ce a insemnat-o cu toiagul, formand un zid, de-o parte si de alta, a trecut poporul evreu, cu picioarele neudate, iar carele lui faraon au pierit in valuri. Toiagul lui Moise cu care a despartit in doua Marea Rosie, simbolizeaza Sfanta Cruce, obiectul pe care a fost rastignit Fiul lui Dumnezeu, devenit simbolul crestinatatii.

rasarit-sinai

răsărit pe muntele Sinai

Soseaua se vede ca o panglica cenusie, paralel cu Marea Rosie situata in stanga drumului. In partea dreapta a directiei de mers, muntii din desertul Sinai, isi scalda poalele in apele golfului Eliot. Este drumul pe care acum doua mii de ani, Familia Sfanta a trecut pt. a scapa de prigoana lui Irod. Inaintand prin nisipurile din pustiul Egiptului, fara pic de vegetatie, se ajunge la manastirea de la poalele muntelui Horeb. Culoarea nisipurilor este diferita de la un loc la altul: cand rosie, cand cenusie, cand alba ca sarea. Muntii arata ca niste cetati parasite, cu arhitecturi variate si curioase. Pe drum se intalnesc asezari de beduini, un fel de sate de tigani, asezati pe vaile dintre munti, care nu aveau altceva decat cateva oite, sau capre, sau o camila-doua. Se ajunge la granita cu Egiptul si, de la punctul de vama, pana la Sf. Manastire Ecaterina mai sunt 80 de km. Inainte de a se ajunge la manastire, se trece prin locul de tabara, unde Aron, fratele lui Moise, a ramas cu israelitii, in timp ce Moise s-a suit pe muntele Horeb ca sa primeasca Tablele Legii. In asteptarea lui Moise care a stat patruzeci de zile si tot atatea nopti pe munte, in tabara evreilor s-a adunat aurul si toate bijuteriile si au turnat vitelul de aur, facandu-si un idol. Cand Moise a venit si a vazut ce au facut ei, s-a suparat foarte tare, aruncand Tablele, pedepsind cu moartea pe cei ce au facut aceasta nelegiuire. Locul este marcat cu o bisericuta.

Mănăstirea Sfânta Ecaterina

Manastirea Sfanta Ecaterina din Muntele Sinai este un unicat in felul ei. A fost si este manastirea unde se aduna toti pustnicii si sihastrii care traiesc prin crapaturile muntilor din imprejurimi. Ei vin aici in duminici si sarbatori, la praznice mari, ca sa participe la Sfanta Liturghie si sa primeasca Sfanta Impartasanie. De la distanta manastirea nu-si dezvaluie silueta din pricina zidurilor de incinta, foarte inalte, ci doar turlele se vad, cu cat depasesc inaltimea zidurilor. Intrarea in manastire se face pe o poarta ingusta si joasa, bine ferecata, apoi o alta poarta, tot asa de ferecata ca prima, si numai la anumite ore. Biserica este asezata in pozitie centrala a zidurilor. De jur-imprejur sunt chiliile, cu doua si trei nivele, unde locuiesc calugarii. Terenul fiind in panta se urca si se coboara mai multe trepte, de la o latura la alta a zidurilor de aparare, depinde de directia in care vrei sa mergi. Altarul sfintei biserici este asezat pe rugul pe care l-a vazut Moise arzand, dar nu se mistuia. Acel rug vegheaza si acum. Ramurile lui sunt pe zidul din spatele bisericii, iar radacina in Sfantul Altar. In Sfantul Altar se afla Sfintele Moaste ale Sfintei Ecaterina. Biserica Sfanta Ecaterina este impodobita cu picturi murale, de mare valoare, cu foarte multe candele agatate de tavan, aproape ca nu se poate vedea partea de sus pictata a bisericii. Cine saruta sfintele moaste ale Sfintei Ecaterina primeste un inel simbol amintire a inelului dăruit Sfintei de către Hristos Domnul.

Între obiectele de mare preţ de care se bucură vieţuitorii mănăstirii, dar şi pelerinii, se numără şi două icoane cu totul deosebite.

Impresionantă este reprezentarea Bunei Vestiri, în care Fecioara Maria ţine în mâna dreaptă, în poală, un medalion care are gravat un embrion, iar în dreptul inimii sale, nevăzut decât sub fascicolul de lumină al lanternei, este desenat fin, cu o culoare fosforescentă, un prunc: Pruncul Iisus, pe care tânăra Fecioară Maria Îl purta deja în inima sa în momentul în care Arhanghelul Gavriil îi aduce vestea.

Deosebită este şi icoana Mântuitorului Iisus Hristos Pantocrator, datând din secolul al VI-lea, care uimeşte prin forţa sa inexplicabilă dată de figura asimetrică. Partea stângă este expresia iubirii lui Hristos, iar partea dreaptă Îl reprezintă pe Iisus Judecător.

O altă comoară de care se bucură mănăstirea este Rugul Aprins prin care Domnul i-a vorbit lui Moise: „Descalţă-te, căci locul pe care te afli este sfânt!” (Ieşirea 3, 5)

Motivul rugului este întipărit pe stâncile din Sinai, atât la suprafaţă, cât şi în interiorul lor. Rugul înverzeşte în fiecare an şi este unicul din necuprinsul pustiu arab, deşi aici există numeroase plante spinoase.

sursa: Sfântul Nicolae Velimirovici, Proloagele de la Ohrida, vol. II iulie-decembrie, traducere Mihaela Grosu, Editura Egumeniţa, 2005, p. 686; creştinortodox.ro; Ziarul Lumina

About these ads

Etichetat: ,

Lasă un răspuns

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

Ce este asta?

You are currently reading Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina – 25 noiembrie at Cidade de Deus.

meta

%d bloggers like this: