Cuvântul Inaltpreasfințitului Părinte Teofan la trecerea la cele veșnice a Mitropolitului Bartolomeu Anania

Părintele Mitropolit Bartolomeu a plecat la Domnul. S-a născut în cer, cum spuneau bătrânii. S-a născut întru Împărăția Cerurilor, trecând din „valea plângerii“ în „Cetatea cea stătătoare“.

A fost un mare om, căci adâncă i-a fost credința în Dumnezeu, vastă i-a fost cultura, puternic i-a fost curajul în apărarea valorilor Bisericii și Neamului.

Vocea umană a Mitropolitului Bartolomeu s-a stins. Glasul ceresc al robului lui Dumnezeu, Bartolomeu arhiereul, începe să se audă. Acest glas răsună în rugăciunea pe care, de acum încolo, arhiereul Bartolomeu o va înălța în fața Arhiereului Celui Veșnic.

Plecarea Părintelui Mitropolit Bartolomeu dintre pământeni lasă un gol imens. Credința lui și a noastră în Hristos Cel mort și înviat mărturisește despre adevărul că acest gol devine plinătate prin veghea pe care Părintele Bartolomeu o va arăta din cer Bisericii și Neamului.
Vom reuși, oare, să auzim în continuare glasul lui de trâmbiță? Vom fi în stare a prelua ceva din statura marelui mitropolit? Vom recepta, oare, pe unde cerești, ceva din sufletul și mintea Părintelui Mitropolit Bartolomeu pentru a sluji și noi Biserica și Neamul, așa cum a făcut-o el?

Doamne, ajută-ne să nu-l uităm pe robul Tău, arhiereul Bartolomeu! Dăruiește-ne puterea de a ne lăsa inspirați de anvergura staturii sale! Odihnește-l, Doamne, în iubirea Ta, împreună cu drepții Împărăției Tale!

† Teofan,
Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei

sursa: Portalul Doxologia