Resfinţire a Bisericii Armene cu hramul „Sf. Maria” – duminică, 26 octombrie

23 Octombrie, 2008 § 3 comentarii

Biserica armeană din Iaşi - după restaurare

Pe 26 octombrie, armenii din Iaşi vor participa la slujba de resfinţire a Bisericii Armene cu hramul „Sf. Maria“, după ce toate lucrările, inclusiv cele de finisaj, vor fi terminate. La slujba de resfinţire va fi prezent  Karekin al II-lea, Catolicos şi Patriarh Suprem al Tuturor Armenilor. Acesta va oficia personal slujba de resfinţire a vechiului lăcaş de cult.

basilica.ro informează că: „Sâmbătă, 25 octombrie 2008, orele 12.30, la Reşedinţa patriarhală, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, îl va primi pe Sanctitatea Sa Karekin al II-lea”

Originile armenilor în România, după cum consemnează multiple izvoare istorice, sunt foarte vechi. Primii imigranţi armeni au ajuns pe teritoriile româneşti în secolul al X-lea (anul 1060), după masacrul perşilor asupra ţării lor de obârşie. Au urmat apoi alte valuri, armenii fugind din calea năvălirilor tătare, prin Crimeea, în nordul Moldovei, aşezându-se în mai multe oraşe şi târguri: Săveni, Suceava, Botoşani, Dorohoi, Iaşi, mergând în jos, până la Brăila. Una dintre cele mai puternice comunităţi de armeni din ţară s-a conturat, astfel, în Iaşi, unde, în urmă cu câteva sute de ani, existau peste 30.000 de familii de armeni. Mărturie în acest sens stă Biserica Armeană de pe strada cu acelaşi nume, construită în 1395, care confirmă faptul că aici a existat o comunitate armeană numeroasă. „Trebuie să înţelegem un lucru. Existenţa bisericii nu înseamnă neapărat şi o comunitate puternică, pentru că armenii (primul popor care a adoptat creştinismul în stat, în anul 301), de la începutul istoriei, este un popor profund religios. Şi acolo unde a existat chiar o mică comunitate armeneasă, prima preocupare a lor a fost întotdeauna să construiască un mic lăcaş de cult. La Iaşi, însă, au trăit foarte mulţi armeni, iar acest fapt este confirmat de case, străzi“, ne-a explicat dr. Zare Nazaryan, preşedintele Consiliului parohial al Bisericii Armene din Iaşi.

Neguţători pricepuţi

Potrivit datelor prezentate de istoricul N. A. Bogdan în „Monografia Oraşului Iaşi“, armenii erau buni neguţători încă de pe vremea domnitorului Alexandru cel Bun, când se îndeletniceau de la negustoria cu care, până la cele mai însemnate activităţi: bacali (negustori de produse alimentare), bogasieri (negustori de pânzeturi fine), postăvari, importatori de lucruri orientale, blănari, argintari. Cu trecerea timpului, şi îndeletnicirile s-au înmulţit, astfel că, prin secolele XVIII-XIX, se numără printre cei mai de seamă cafegii, mindirigii (plăpumari), croitori, cizmari, pitari, cofetari sau plăcintari ai Iaşului. De asemenea, armencele erau foarte pricepute în arta cusutului şi brodatului.

În Iaşi a existat chiar aşa-numita Mahala Armenească, populată în totalitate de armeni.

Comunitatea armeană din Iaşi a continuat să reziste, numeroasă, până în anii 1945-1965. După această perioadă, schimbându-se regimul politic, armenii au emigrat masiv, în Iaşi rămânând astăzi doar câteva familii.

„Armenii sunt un popor liber, care nu suportă îngrădirile de nici un fel, dar, mai ales, în ceea ce priveşte religia. De aceea au şi plecat“, a precizat domnul Nazaryan.

Biserica Armeană din Iaşi, cea mai veche mărturie a oraşului

Construită în chiar centrul Iaşului, lânga Biserica „Sf. Sava“, Biserica Armeană se numără printre cele mai vechi biserici din oraş.

O inscripţie în piatră, chiar la intrarea în lăcaş, lămureşte asupra datei construcţiei – 1395. În anul 1451, biserica cu hramul Sfânta Maria, Născătoare de Dumnezeu, a primit în dar o preţioasă Evanghelie scrisă la 1351 în oraşul Caffa din Crimeea. Ambele scoarţe ale acestei Evanghelii, lucrate în argint, reprezintă o adevărată capodoperă în arta legătoriei.

Graţie eforturilor comunităţii armene, extrem de numeroase, biserica a fost bine întreţinută, renovată şi consolidată în permanenţă. Asta s-a întâmplat până în anul 1928, când s-au făcut ultimele lucrări serioase de consolidare. Au urmat apoi anii de exod a armenilor, de plecare din ţară; numărul celor din comunitate a scăzut dramatic, iar cei care au rămas nu au mai avut puterea financiară de a repune în bună rânduială zidurile vechiului lăcaş. „Asta a dus la degradarea serioasă a clădirii. În 1977, în urma cutremurului, biserica noastră a suferit enorm şi, în primul rând, cele două turle. Atunci a existat riscul ca acestea să se prăbuşească. A intervenit profesorul Mihu de la Facultatea de Construcţii, împreună cu asistentul lui (astăzi profesor) Gosav Ionel, care au legat cele două turle între ele printr-un sistem care a rezistat. Cu timpul, degradările s-au accentuat, astfel că situaţia bisericii a devenit critică. În anul 2003, am solicitat o inspecţie tehnică, iar specialiştii au constatat că, la un cutremur de 4,5 grade pe scara Richter, exista riscul prăbuşirii bisericii“, a mai spus dr. Zare Nazaryan.

2006, anul începerii refacerii Bisericii Armene

Cele câteva familii de armeni din Iaşi nu aveau puterea de a-şi reface biserica, mai ales că valoarea investiţiei, dată fiind degradarea avansată a zidirii, era de ordinul zecilor de miliarde. A început, astfel, lungul şir al vizitelor preşedintelui Consiliului parohial, Nazaryan, la toate instituţiile de resort din România, cele în drept să poată ajuta la consolidarea bisericii.

Demersurile au început în 2001 şi au continuat până în 2005. „În toţi aceşti ani, peste tot unde m-am dus, mi s-a spus că am nevoie, mai întâi, de o expertiză tehnică şi de un proiect. Cu destule greutăţi financiare, expertiza şi proiectul au fost realizate de profesorul Gusav şi aşa a început istoria refacerii bisericii. Am ajuns apoi la Ministerul Construcţiilor şi Locuinţelor, la Inspectoratul în Construcţii şi, pentru că trebuia intervenţie de urgenţă, am primit şi primii bani. Asta se întâmpla în 2004. Primii bani au venit prin Comisia Naţională de Investiţii (CNI). După aproape doi ani de zile, pe 5 decembrie 2006, au început lucrările, asta după ce senatorul Varujan Vosganian s-a implicat activ în alocarea de fonduri. Contractul a fost semnat pe 36 de luni“, a mai spus dr. Nazaryan.

Pentru a vedea lucrurile bine puse la punct şi pentru ca lucrările să aibă un ritm susţinut, mai ales că starea construcţiei necesita intervenţii rapide, dr. Zare Nazaryan şi-a neglijat şi viaţa de familie, şi profesia, şi timpul liber.

Eforturile lui au fost răsplătite pe deplin, pentru că, la nici 24 de luni de la semnarea contractului, lucrările de consolidare şi renovare a bisericii au fost finalizate. În prezent, muncitorii lucrează doar la retuşuri şi finisaje, urmând ca, până la sfârşitul lunii octombrie, totul să fie gata, iar biserica să-şi poată primi, din nou, credincioşii.

Costul refacerii bisericii: 3 milioane de lei

Din cauza stării accentuate de degradare, intervenţia în cazul Bisericii Armene a fost una dificilă şi costisitoare. Pentru refacere, au fost alocate 12 miliarde de lei vechi de la Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţelor, din partea Inspectoratului din cadrul acestui minister, care intervine în situaţii de urgenţă, în special în cazul monumentelor istorice. Alte 15 miliarde de lei vechi au venit apoi din partea Ministerului Culturii şi Cultelor. Costul total se ridică, astfel, la 27 de miliarde de lei vechi. Alte trei miliarde de lei vechi vor fi investite în pictura bisericii şi în finisaje, astfel că valoarea refacerii integrale va fi, în final, de 30 de miliarde de lei vechi, bani care nu s-au cheltuit în zadar, având în vedere importanţa Bisericii Armene ca monument istoric al Iaşului.

După finalizarea completă a lucrărilor, Consiliul parohial al bisericii, prin preşedintele Zare Nazaryan, va începe demersurile pentru înscrierea Bisericii Armene din Iaşi pe lista monumentelor aflate în patrimoniul UNESCO.

sursa: Ziarul Lumina, Agenţia de ştiri Basilica

Anunțuri

Tagged: , , , ,

§ 3 Responses to Resfinţire a Bisericii Armene cu hramul „Sf. Maria” – duminică, 26 octombrie

  • Mihaela spune:

    Doamne ajuta.
    Armenii sunt eretici, mai mult catolici decat ortodocsi.
    E foarte trista aceasta stire pentru noi, nu e imbucuratoare, ca orice stire ecumenista. Vad ca nu acesta este principiul blogului, ci cu totul altul, m-am mirat sa gasesc asa ceva aici.

  • silviucluci spune:

    Am pus aceasta stire nu ca ceva imbucurator ci pentru luarea aminte. Imediat am postat cateva articole privind necalcedonienii. Sper sa iti fie de folos!

  • Mihaela spune:

    Ok, multumesc de raspuns. Poate trebuia precizat acest lucru undeva la inceput, sau chair facute niste trimiteri la acele articole, altfel nu se intelege ideea postarii.
    Folosul din pacate este decat unul informativ.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

What’s this?

You are currently reading Resfinţire a Bisericii Armene cu hramul „Sf. Maria” – duminică, 26 octombrie at Cidade de Deus.

meta

%d blogeri au apreciat asta: