Dureros…

30 Noiembrie, 2008 § Lasă un comentariu

Tânărul care i-a cerut preşedintelui Băsescu să fie eutanasiat a murit sâmbătă seara

30 Noiembrie, 2008 § Lasă un comentariu

Sâmbătă seara, în jurul orei 18.00, Eugen a murit, în urma unui stop cardiorespirator. IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a declarat că se va ocupa de funeralii.

Dumnezeu sa-l odihnească în pace!

În ţara Sfântului Andrei… predică la prăznuirea Sfântului Andrei – Ieromonah Hrisostom Rădăşanu (audio)

30 Noiembrie, 2008 § Lasă un comentariu

Duminică, 30 noiembrie 2008, Părintele Hrisostom Rădăşanu a slujit Sfânta Liturghie la Mănăstirea Sfinţii Trei Ierarhi, ocazie cu care a ţinut o predică despre situaţia tării sfântului Andrei…

AICI puteti audia predica (recomandabil a se asculta la căşti)

pr-hrisostom1

Pr. Hrisostom

Ieromonahul Hrisostom Rădăşanu s-a născut pe 28 iunie 1980 la Timişoara (numele de botez Cristian). Între aniii 1994-1999 a urmat Seminarul Teologic „Veniamin Costachi” de la Mânăstirea Neamţ; între 1999-2003 a urmat Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iaşi – secţia pastorală; 2003-2004 Graduate School of Ecumenical Studies – Ecumenical Inst. at Bossey; 2004-2005 urmează masterul la Facultatea de Teologie din Iaşi, secţia sistematica-biblica. Între 1999-2004 a lucrat la radio Trinitas, iar în perioada iulie-octombrie 2004 a fost redactor şef al postului Radio Trinitas. Din octombrie 2004 vine ca preparator la Catedra de Teologie Morală şi Spiritualitate Ortodoxă din cadrul Facultăţii de Teologie din Iaşi. A scris peste 40 de studii şi articole în Analele ştiinţifice al U.A.I.C., în Lumina, Îndreptătorul credinţei, Ideea Creştină, Lumea Ieşeanului.

Viaţa monahală a început-o la mânăstirea Sihastria Putnei în anul 2006, fiind hirotonit mai târziu ierodiacon, iar mai apoi ieromonah. După întronizarea IPS Teofan ca mitropolit al Moldovei şi Bucovinei este numit secretar mitropolitan.

Sfântul Apostol Andrei, Cel întâi Chemat – 30 noiembrie

30 Noiembrie, 2008 § Lasă un comentariu

El a fost fiul lui Iona şi fratele Marelui Petru, născut în Betsaida, iar de meserie pescar. La început el a fost ucenicul Sfântului Ioan Botezătorul, dar arătând Botezătorul Ioan către Mântuitorul Hristos şi zicând: „Iată Mielul lui Dumnezeu” (Ioan 1, 36), Sfântul Andrei l-a lăsat pe Ioan şi a urmat lui Hristos. Apoi, Sfântul Andrei l-a adus la Hristos şi pe fratele lui, Marele Petru. După Pogorârea Duhului Sfânt, Sfântului Andrei i-au căzut sorţii să propovăduiască Cuvântul lui Dumnezeu în Bizanţ şi în Tracia, apoi în ţinuturile de pe cursul Dunării şi în Rusia de la Răsăritul Mării Negre, apoi în toată Tracia, în Epir, în Grecia şi în Peloponez, unde a adus mulţimi mare de oameni la Credinţă, sfinţindu-le episcopi şi preoţi. În cetatea Patras el a lucrat multe minuni mari întru Numele lui Hristos, şi a câştigat pre mulţi pentru Domnul. Printre noii credincioşi s-a numărat şi fratele şi soţia Proconsului Aegeates. Furios, Aegeates l-a supus pe Sfântul Andrei unor chinuri cumplite, apoi a ordonat răstignirea lui pe cruce. Fiind încă viu Sfântul pe cruce, el i-a povăţuit pe credincioşii strânşi în jurul ei. Poporul acela a voit să urce şi să îl dea jos de pe cruce pe Sfântul Andrei cu orice preţ, dar Sfântul Andrei nu i-a lăsat. Atunci el s-a rugat cu dinadinsul lui Dumnezeu pentru ei, iar trupul lui s-a înconjurat de o lumină nemaivăzută. Acea strălucire a stat vreme ca la jumătate de ceas, iar când ea s-a dus, Sfântul şi-a dat fericitul lui suflet în mâna lui Dumnezeu. Aşa şi-a încheiat alergarea lui pământească Cel Mai Întâi Chemat Apostol, primul dintre Cei Doisprezece Apostoli care L-a cunoscut personal pe Mântuitorul Hristos şi I-a urmat Lui. Sfântul Andrei a luat mucenicia pentru Hristos Domnul la anul 62 de la Întrupare. Sfintele lui moaşte au fost duse la Constantinopol; capul lui a fost mai pe urmă dus la Roma, iar o sfânta mână la Moscova. În zilele noastre capul sfântului Andrei se păstrează în insula Patras, iar fruntea la Schitul Andrei din Sfântul Munte Athos.

patras

Catedrala Sfântul Andrei din Patras si relicvariul cu capul Sfântului

 

sursa: Sfântul Nicolae Velimirovici, Proloagele de la Ohrida, vol. II iulie-decembrie, traducere Mihaela Grosu, Editura Egumeniţa, 2005, p. 714

Sfântul Acachie de la Sinai – 29 noiembrie

30 Noiembrie, 2008 § Lasă un comentariu

În vestita lui carte Scara Sfântul Ioan Scărarul povesteşte viaţa acestui sfânt. Tânărul Acachie, proaspăt tuns în monahism la Muntele Sinai, a avut drept povăţuitor duhovnicesc pe un om foarte rău. Bătrânul, foarte irascibil, în fiecare zi îl insulta şi chiar îl lovea pe ucenicul lui, chinuindu-l şi maltratându-l în toate felurile. Cu toate acestea, ucenicul Acachie niciodată nu s-a plâns nimănui de bătrânul lui, ci a îndurat toate cu dumnezeiască răbdare, cu siguranţa că toate cele rele îi sunt lui foarte de folos la mântuire. Ori de câte ori îl întreb cineva cum o duce, el răspundea: „Cum să o duc, ca înaintea Feţei Domnului Dumnezeu!” După nouă ani de astfel de ascultare şi chin, ucenicul Acachie a murit. Bătrânul lui l-a îngropat după cuviinţă, apoi s-a jeluit unui alt bătrân, căruia i-a zis: „Ucenicul meu, Acachie, a murit.” Dar acel sfânt bătrân i-a răspuns şi i-a zis: „Nu, Acachie n-a murit”. Atunci amândoi s-au dus la mormântul celui mort, şi acolo bătrânul cel sfânt a strigat: „Frate Acachie, ai murit?” Iar ucenicul Achachie, ascultător chiar şi după moarte, a răspuns: „Nu am murit, preacuvioase părinte, căci nu poate cel ascultător să moară!” Atunci bătrânul cel rău, pocăindu-se cu amar de păcatul său, s-a închis în chilia Sfântului ucenic Acachie şi şi-a petrecut acolo în postiri şi nevoinţe aspre cu rugăciune şi cu lacrimi tot restul zilelor lui.

sursa: Sfântul Nicolae Velimirovici, Proloagele de la Ohrida, vol. II iulie-decembrie, traducere Mihaela Grosu, Editura Egumeniţa, 2005, p. 710

Lansare de carte duminică, 30 noiembrie

30 Noiembrie, 2008 § Lasă un comentariu

În cadrul sărbătoririi a 129 de ani de învăţământ medical universitar la Iaşi, duminică, 30 noiembrie 2008, ora 1300, sunteţi invitaţi să participaţi la lansarea volumelor:

„Sensul durerii” – autor Richard Constantinescu (Ed. „Gr. T. Popa” U.M.F. Iaşi, 2008)

sensul-durerii-final-coperta

Prezintă: prof. univ. dr. Ostin C. Mungiu, asist. univ. dr. Victor Cojocaru

„Ion Petrovici, Prejudecată şi adevăr” – ediţie îngrijită, note şi studiu introductiv de Richard Constantinescu(Casa Editorială Demiurg, Iaşi, 2008)

coperta-ion_petrovici

Prezintă: prof. univ. dr. Ion Hurjui, prof. dr. Daniel Mazilu

Manifestarea se va desfăşura în cadrul Muzeului de Istoria Medicinei al U.M.F. „Grigore T. Popa” Iaşi (fosta Galerie Rotonda, str. Universităţii, nr. 16).

Tâlcuiri din Sfânta Scriptură – Sâmbătă, săptămâna a 26-a după Rusalii

30 Noiembrie, 2008 § Lasă un comentariu

Galateni 5, 22 – 6, 2

„22. Iar roadă Duhului este dra­gostea, bucuriea, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credinţa, blândeţele, înfrânarea pof­telor. 23. Împrotiva acestora nu este lege. 24. Iar cari sunt ai lui Hristos, tru­pul şi-au răstignit împreună cu pa­timile şi cu poftele. 25. De trăim cu Duhul, cu Duhul să şi umblăm. 26. Să nu fim măreţi îndeşert, unul pre altul întărâtând, unul altuia pismuind. 1. Fraţilor, de va şi cădea vre un om în vre o greşală, voi cei duhov­niceşti, îndreptaţi pre unul ca acela cu duhul blândeţelor; păzindu’te pre tine, ca să nu cazi şi tu în ispită. 2. Purtaţi sarcinele unul altuia, şi aşa împliniţi legea lui Hristos.”

Luca 10, 19-21

4big„19. Iată dau vouă stăpânire să călcaţi preste şerpi şi preste scorpii şi preste toată puterea vrăjmaşului şi nimic pre voi nu vă va vătăma. 20. Insă pentru aceasta nu vă bu­curaţi, căci duhurile se pleacă vo­uă; ci vă bucuraţi mai vârtos, că numele voastre s’au scris în ceruri. 21. Intru acest ceas s’au bucurat cu duhul Iisus şi au zis: mărturisescu-mă ţie, Părinte, Doamne al cerului şi al pământului, că ai ascuns acestea de cei înţelepţi şi pricepuţi şi le-ai descoperit pre ele pruncilor, adevărat Părinte, că aşa a fost buna voinţă înaintea ta.”

Tâlcuire

„”Te slăvesc pe Tine, Părinte, Doamne al cerului şi al pământului, că ai ascuns acestea de cei înţelepţi şi de cei pricepuţi şi le-ai descoperit pruncilor; aşa, Părinte, căci aşa a fost înaintea Ta bunăvoinţa Ta.” Iată cum au fost judecate înţelepciunea şi priceperea omenească; şi această judecată se împlineşte în chip vădit. Avem acum Descoperirea (Revelaţia) dumnezeiască înainte ochilor, în dumnezeieştile Scripturi, iar „deştepţii” o citesc dar nu o înţeleg. Lucrul e vrednic de minunare: totul este scris simplu, dar ei înţeleg totul altminteri de cum este scris, parcă ar fi orbit. Pruncii văd şi pricep; iar pentru aceştia Descoperirea este acoperită. Aşa I-a plăcut Părintelui Ceresc să rânduiască; aşadar, nu e nimic de zis. Dacă nu ni s-ar fi descoperit cele care ne sunt neapărat trebuincioase, „deştepţii” tot ar mai fi avut cu ce să se îndreptăţească; însă aceste lucruri ni s-au descoperit: vino şi ia. De aceea ţi s-a descoperit, ca să iei; nu trebuie decât să te faci prunc: „Cum, eu?… Pentru nimic în lume!” Bine, cum vrei; rămâi înţelept şi priceput în ochii tăi, fără a înţelege totuşi şi a băga la cap nimic din cele trebuincioase, rătăcind printre nălucirile şi iluziile zămislite de filozofarea ta îngâmfată, care te ţin într-o astfel de orbire, încât socoţi că vezi, deşi eşti „orbete” – adică vezi lucrurile ca printr-o ceaţă groasă; asta însă nu te face să afli calea adevărată şi nu te duce la ţel, ci numai te robeşte cercului vicios al înşelării de sine. Izbăveşte-ne, Doamne, de această cumplită stare!…”

sursa: Biblia adică Dumnezeeasca Scriptură  a Legii Vechi şi a celei Nouă, Ediţia Sfântului Sinod, Bucureşti, 1914 şi Sfântul Teofan Zăvorâtul, Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an, Editura Sophia, Bucureşti, 1999, p. 225

Where Am I?

You are currently viewing the archives for Noiembrie, 2008 at Cidade de Deus.