Spovedania uni păcătos 15

20 Noiembrie, 2008 § Lasă un comentariu

03

Creştinul adevărat nu ascultă dpar de stăpânire, ci şi de orice om înţelept. În convorbirile cu aceştia nu îşi impune părerile; obiecţiile şi atenţionările lor le ascultă liniştit, argumentările le primeşte cu plăcere, la nevoie contrazicând paşnic şi smerit, din dorinţa de a cunoaşte adevărul, şi nu arătându-ţi iubirea de sine sau deşertăciunea.

Dar eu mă consider mai deştept decât toţi oamenii; nu rabd să fiu contrazis, vreau să mi se acorde dreptate întotdeauna, cu încăpăţânarea care-mi este proprie. Atunci când sunt sigur că am dreptate, mă întrec în a continua dezbaterile cu înfocare, chiar jignindu-mi interlocutorii, cu toate că nu am nimic de câştigat din dispută sau din jignirea proferată, dezvăluindu-mi şi mai mult mândira şi încăpăţânarea. O, Doamne, milostiv fii mie, păcătosului, şi pune pază gurii mele, dăruind robului Tău ascultarea cea înţeleaptă şi smerită.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

What’s this?

You are currently reading Spovedania uni păcătos 15 at Cidade de Deus.

meta

%d blogeri au apreciat asta: