Sfântul Ioann Scărariul – “Scara”, Editura Predania, 2008

20 Decembrie, 2008 § Lasă un comentariu

copertai-scara

Editura Predania continuă seria de surprize editoriale în acest an, venind cu un cadou pentru Sfântul Prasznic al Naşterii Domnului (de altfel mult aşteptat). Astfel, a apărut al doilea volum din colecţia patristică „Izvoarele Orthodoxiei”: Sfântul Ioann Scărariul – „Scara.”

Această vestită scriere ascetică a Sfântului Ioan Sinaitul, adresată iniţial monahilor, a devenit unul dintre cele mai însemnate îndreptare ale Bisericii către dobândirea mântuirii. Numită uneori „Scara dumnezeiescului urcuş,” cartea este împărţită în treizeci de „trepte” şi înfăţişează un tablou al tuturor virtuţilor (faptelor bune), alături de multe pilde şi referinţe istorice, luate îndeosebi din viaţa monahală, ce zugrăvesc aplicarea practică a învăţăturilor. „Scara” a avut o mare înrâurire asupra vieţii multor Sfinţi, printre care Theodor Studitul, Petru Damaschin, Serghie din Radonej, Theofan Zăvorâtul. Între numeroasele traduceri româneşti ale „Scării,” ediţia Mitropolitului Veniamin din 1814 (prima ediţie tipărită în limba română) este o realizare de vârf. Părintele Dumitru Stăniloae socotea că „un merit deosebit al versiunii tipărite de Veniamin Costache este că, pe de-o parte, ea caută să redea textul neparafrazat şi cât mai pur al Scării, pe de alta, că adaugă la sfârşitul fiecărui «Cuvânt» un număr mare de «scolii» care-l explică, şi anume un număr cu mult mai mare decât cele din P. G. După toată probabilitatea, Veniamin Costache a luat aceste scolii din manuscrisele greceşti folosite.”

Sfântul Ioan Scărarul a intrat în Mănăstirea Sf. Ecaterina de pe Muntele Sinai la sfârşitul veacului al 6-lea, la şaisprezece ani. După moartea Stareţului său, Cuviosul Martirie, se retrage în pustie, într’un loc numit Thola, unde a vieţuit vreme de 40 de ani. Ajunge vestit pentru marea sa măsură duhovnicească. Spre sfârşitul vieţii, monahii îi cer să primească a fi igumenul Mănăstirii Sinai. În acest răstimp, a alcătuit scrierea Scara, la rugămintea igumenului Ioan al Mănăstirii învecinate Raith. Biserica îl prăznuieşte la 30 Martie şi în Duminica a Patra din Marele Post.

Între numeroasele traduceri româneşti ale vestitei scrieri ascetice a Sfântului Ioan Sinaitul, ediţia Mitropolitului Veniamin din 1814 (prima ediţie tipărită a Scării în limba română) este o realizare de vârf, reprezentând „prima versiune cu un evident caracter ştiinţific” (Oana Panaite, Leastviţa sau Scara Raiului, Ed. Trinitas, Iaşi, 2007). Mitropolitul Veniamin Costache (1768-1846), îngrijitorul celei dintâi ediţii tipărite a Scării în română, este unul dintre cei mai mari cărturari şi un prolific traducător bisericesc din perioada Şcolii Nemţene, de pe urma căruia ne-au rămas câteva sute de traduceri din Sfinţii Părinţi şi texte liturgice, o bună parte încă nepublicate.

Părintele Dumitru Stăniloae socotea că „un merit deosebit al versiunii tipărite de Veniamin Costache este că, pe de-o parte, ea caută să redea textul neparafrazat şi cât mai pur al Scării, pe de alta, că adaugă la sfârşitul fiecărui «Cuvânt» un număr mare de «scolii» care-l explică, şi anume un număr cu mult mai mare decât cele din P. G. După toată probabilitatea, Veniamin Costache a luat aceste scolii din manuscrisele greceşti folosite” (D. Stăniloae, „Introducere,” în Filocalia, vol. 9).

Traducerea aceasta, aşa cum precizează Veniamin Costache în Prefaţa cărţii, a luat ca text de bază o ediţie greco-latină a textului Scării, probabil cea a iezuitului german Matthäus Raderus (Paris, 1633; text inclus ulterior în P. G., vol. LXXXVIII, col. 634-1210), confruntat însă cu două manuscrise greceşti athonite, ca şi cu unele versiuni neogreceşti.

Deşi citată şi folosită de mulţi autori (e de-ajuns să menţionăm că, în ediţia sa, Păr. D. Stăniloae a preluat masiv din scoliile Scării lui Veniamin Costache), această traducere nu a fost reeditată niciodată, rămânând practic necunoscută cititorului obişnuit, necunoscător de slovă chirilică. Este o traducere deosebit de valoroasă, atât prin exactitatea ei, cât şi prin frumuseţea şi bogăţia limbii româneşti folosite de traducător, prezentând pe alocuri variante ale textului ce nu se află în ediţiile moderne ale Scării.

Deci, precum însuşi Mitropolitul Veniamin îşi îndemna cititorii de acum două veacuri, la fel vă îndemnăm şi noi [Predania], iubiţi cititori:

Cetiţi-o des, şi cu luare aminte, că negreşit ea iaste oarecare toiag Moisaicesc, prin care veţi putea desface marea vieţii aceştiia céii mult învăluite, şi a patimilor celor înviforâtoare, şi fără de primejdie o veţi trece, şi pre Faraon cel gândit, ádecă pre diavolul, întru dânsa îl veţi vedea cufundat, ca şi Israil cel dedemult pre Eghipteni. Ea iaste mannă carea îndulceşte simţirile sufletului ceale amărâte de patimile şi de valurile vieţii aceştiia; liman care izbăveşte pre cei ce scapă la cetirea ei, şi îi slobozeşte de cufundarea în păcatele ceale mult încungiurătoare, şi îi face pre dânşii să înnoate fără de primejdie apele vieţii aceştiia ceale mult turburate; pământ al făgăduinţii, întru care tot sufletul cel iubitoriu de Dumnezeu întrând, poate să-şi secere mănunchele fericirii céii de-a pururea vecuitoare; scara aceaia pre carea o au văzut Iacov cel dedemult, al căriia căpătâiul ajunge până la Ceriu, întru carea Dumnezeu iaste întărit, pre carea Îngerii ádecă să pogoară ca nişte duhuri slujitoare pentru cei ce vor să moştenească mântuirea, iară sufletele ceale ce să mântuesc printr’însa să sue, şi Dumnezeu le priimeaşte, şi întru Împărăţiia sa le sălăşluiaşte; şi sorb ceresc iaste ea, carele poate să tragă pre suflet dintru adâncul păcatelor, precum acela apa din fundul mării, şi să le pue înnaintea lui Dumnezeu curăţite de toate întinăciunile.

Tagged: , , ,

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

What’s this?

You are currently reading Sfântul Ioann Scărariul – “Scara”, Editura Predania, 2008 at Cidade de Deus.

meta

%d blogeri au apreciat asta: