Misionarul de astăzi

20 August, 2009 § Lasă un comentariu

Un editorial de pr. Constantin Sturzu din Ziarul Lumina – ediţia de Moldova, numarul 189 (1391), anul V – joi, 20 august 2009

Pentru cei care se simt angrenaţi în viaţa Bisericii, cuvântul misionar are o încărcătură cu totul specială. Râvna pentru propovăduirea Evangheliei lui Hristos (indiferent dacă eşti cleric sau mirean) nu poate fi echivalată cu nici o altă lucrare. Iar răsplata este pe măsură, după cum ne arată Sfântul Apostol Iacob în epistola sa sobornicească: „cel ce a întors pe păcătos de la rătăcirea căii lui îşi va mântui sufletul din moarte şi va acoperi mulţime de păcate“. Mai ales în primele veacuri ale creştinismului, misionarismul însemna în primul rând a duce cuvântul Evangheliei la evrei şi la celelalte neamuri. Dar cum mai poţi fi misionar într-o ţară eminamente religioasă, cum este considerată ţara noastră? Ce trebuie să facă un creştin ortodox în România începutului de secol XXI?

Mai întâi trebuie precizat cu fermitate că, dacă nu este nevoie chiar de o evanghelizare în sensul celor vehiculate de unele confesiuni neoprotestante, cu siguranţă că avem nevoie de o întărire a duhului misionar în parohii. A-L propovădui pe Hristos nu poate fi niciodată un lucru încheiat. Mai ales cei care nu frecventează Biserica trebuie să constituie o prioritate absolută pe agenda celor cu duh misionar. Însă e nevoie de multă fineţe în lucrarea aceasta, pentru a nu obţine un efect contrar. Dacă nu există un interes al celui vizat pentru a fi iniţiat în adevărurile de credinţă, atunci cel mai indicat ar fi să abordăm persoana în spaţiul în care aceasta şi-a direcţionat preocupările şi viaţa, pe subiecte care îl interesează la un anumit moment.

Vedem în Evanghelii că Mântuitorul i-a chemat pe primii săi ucenici nu vorbindu-le direct despre tainele vieţii veşnice, ci folosindu-Se de un element din activitatea lor de zi cu zi. „Veniţi după Mine şi vă voi face să fiţi pescari de oameni“, le-a zis Iisus lui Simon-Petru şi lui Andrei, cei doi fraţi care în cel moment aruncau mrejele în mare. În mod paradoxal, nu poţi vorbi unui om despre această noutate absolută în istoria omenirii (Fiul lui Dumnezeu S-a întrupat pentru a ne mântui) decât pornind de la un fapt concret, familiar celui căruia i te adresezi. Sfântul Pavel le cita evreilor din Scripturile ce se citeau în sinagogi pentru a dovedi că Iisus este Mesia, în timp ce în faţa atenienilor din areopag îşi începea cuvântul prin referire la altarul pe care aceştia îl ridicaseră „Dumnezeului necunoscut“.

Tehnologia modernă, mijloacele noi de comunicare în masă (mai ales internetul) oferă astăzi numeroase oportunităţi de a-L propovădui pe Hristos. Dacă în primele veacuri trebuia să mergi la pas, de cele mai multe ori, mii de kilometri pentru a duce cuvântul Evangheliei la cât mai multe comunităţi, astăzi poţi sta în faţa calculatorului şi să intervii cu un cuvânt de folos duhovnicesc pe anumite forumuri, să postezi din învăţătura Sfinţilor Părinţi sau să creezi şi să întreţii o pagină web cu informaţii dintre cele mai diverse despre credinţa ortodoxă.

Însă nici calculatorul, nici chiar televizorul nu pot înlocui prezenţa fizică a unei persoane şi efectul binefăcător pe care ţi-l aduce învecinarea cu un om dedicat lui Hristos. A-L urma şi a-L propovădui pe Hristos înseamnă, în primul şi în primul rând, a împlini poruncile Lui, a pune în practică învăţăturile Lui. Bărbatul izbăvit de demoni din ţinutul Gherghesenilor a devenit misionar nu trimis într-un ţinut străin, aşa cum a fost cazul apostolilor, ci în propria casă şi în locurile din împrejurimi. Dacă ar fi mers într-un ţinut unde nu era cunoscut, vindecarea sa ar fi fost mai greu de crezut. Dar cei care-l ştiau că a fost posedat de demoni, văzându-l vindecat, aveau prilejul de a se încredinţa că Hristos este, cu adevărat, un vindecător de suflete.

De multe ori ni se pare şi nouă că nu putem fi misionari decât într-un anume fel. Unii cred că eşti misionar doar dacă mergi din casă în casă să propovăduieşti, alţii cred că doar răspândind cuvântul lui Dumnezeu printre necreştini te poţi chema astfel. Însă, fiecare dintre noi, în fiecare clipă, poate fi un misionar. Dacă noi ne schimbăm viaţa noastră în bine, putem schimba zeci de alte vieţi în jurul nostru. Iar pentru a deveni misionar trebuie să îndeplineşti, în fapt, doar două condiţii: să-ţi înnoieşti permanent viaţa în Hristos şi să mărturiseşti că lucrarea aceasta vizibilă este darul lui Dumnezeu.

Tagged:

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

What’s this?

You are currently reading Misionarul de astăzi at Cidade de Deus.

meta

%d blogeri au apreciat asta: