„Icoana este determinată de viaţa, credinţa şi creativitatea celui care o realizează“ – conferinta pr Nikolai Ozolin la Iasi

8 Iulie, 2010 § Lasă un comentariu

Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi Români (ASCOR) – filiala Iaşi a organizat luni în Sala „Dr. Iustin Moisescu” a Centrului eparhial Iaşi conferinţa cu tema „Despre folosul studierii teologiei icoanei pentru creştinii de azi”. Prelegerea a fost susţinută de pr. prof. Nikolai Ozolin de la Institutul Ortodox „Saint Serge” din Paris.

Părintele profesor Nikolai Ozolin a conferenţiat în urmă cu două zile la Iaşi. Manifestarea a fost organizata ASCOR Iaşi, iar traducerea a fost asigurată de  domnul Vasile Manea, directorul Editurii „Patmos” din Cluj Napoca. Pr. prof. Nikolai Ozolin şi-a început alocuţiunea prin a defini icoana. „Icoana este o imagine liturgică, având un loc de prim ordin în viaţa fiecărui credincios. Noi ştim în ce măsură imaginarul nostru este determinat de imaginile care îl locuiesc. Fiecare creştin ortodox are propria lume imaginară, liturgică şi religioasă. Biserica ne învaţă că această lume nu trebuie lăsată la voia întâmplării, a hazardului. Biserica are un program iconografic specific ce se află la dispoziţia noastră. Imaginea specific creştină ortodoxă pentru noi există cu adevărat. Icoana este determinată de viaţa, credinţa şi creativitatea artistică a celui care o realizează”, a spus pr. prof. Nikolai Ozolin, care a continuat discursul său prin prezentarea istorică a imaginii creştine, făcând referire la caracteristicile icoanei, la funcţia liturgică a icoanei, la slujirea iconografului în Biserică şi la reprezentarea spaţiului în icoana ortodoxă.

Reprezentări iconografice în sinagogă

„Catolicii au păstrat în biserică imaginea înţeleasă în sens foarte larg. La sfârşitul sec. al XV-lea au fost descoperite catacombele din Roma. Pentru teologii catolici aceste descoperiri au fost un argument că încă de la începuturile Bisericii exista o formă de artă creştină. Protestanţii aveau convingerea că primii creştini erau ostili icoanelor, că biserica primară era aniconică. În anul 1930 în Siria, la limita orientală a imperiului, aproape de Eufrat, s-a descoperit o garnizoană romană numită Dura Europos, care avea, pe lângă ceea ce era necesar pentru cultul împăratului, alte trei locuri de cult. Apoi s-au mai găsit o sinagogă şi o biserică. În toate cele trei locuri de cult s-au găsit imagini. În biserica creştină Dura Europos nu s-au găsit picturi, în schimb, alături s-au găsit imagini creştine în baptisteriu. Aceste imagini sunt aproape identice cu ceea ce s-a găsit în catacombele din Roma. Cele mai izbutite reprezentări se aflau acolo unde nu se aştepta nimeni, adică în sinagogă. Pe zidul care se afla înspre Ierusalim erau reprezentate cele mai importante sărbători legate de mântuirea poporului Israel”, a explicat invitatul tinerilor ascoreni din Iaşi.

„Botezul artei”

Pr. prof. Nikolai Ozolin a mai adăugat că reprezentările din sinagoga Garnizoanei Dura Europos reprezintă o artă tipologică unde evenimentele din viaţa lui Moise sunt înţelese ca şi etape din mântuirea poporului Israel care este o mântuire colectivă. „Orice teorie referitoare la ostilitatea primilor creştini faţă de icoane, faţă de imagine a căzut. Astfel putem vorbi despre prima perioadă a artei creştine ca şi despre o perioadă a botezului artei, iar tot ce intră în biserică trebuie să fie botezat. Ştim că slujba Botezului începe prin exorcisme. Ne putem imagina că arta antichităţii păgâne avea nevoie să fie „exorcizată”. Pentru noi, imaginea creştină este prin excelenţă imaginea lui Hristos. Icoana lui Hristos nu a căzut din cer. În reprezentarea scenei Naşterii Domnului este vorba despre un copil mic. A trebuit să treacă secole ca să se ajungă şi să se arate prin arta picturii şi a mozaicului că acest copil este Dumnezeu întrupat. Era un copil din Betleem şi nu un copil din sec. al XI-lea. Existenţa acestui proces pe care l-am numit „botezul artei” arată că Biserica a luat foarte în serios această misiune de a încreştina elenismul. Primele reprezentări creştine care au ajuns până la noi datează din jurul anului 200. Asta nu înseamnă că înainte nu era nimic. Poate că într-o zi se va descoperi ceva din primul secol”, a afirmat pr. prof. Nikolai Ozolin.

Arta funerară a catacombelor

Părintele Nikolai a subliniat faptul că în Biserică există o analogie care se face în mod constant între cuvânt şi imagine. „În anul 787, la Niceea, Părinţii întruniţi la Sinodul VII Ecumenic au proclamat că arta creştină este de origine apostolică. Sensul acestei apostolicităţi dovedeşte că ceea ce exprimă această artă nu este altceva decât credinţa apostolilor. Ştim că reprezentările din catacombe sunt o artă funerară. Ştim grija pe care primii creştini o purtau pentru morţii lor. În vremea noastră este important să amintim faptul că în perioada Bisericii primare era o mare grijă în a se găsi loc pentru cei adormiţi, unde trebuiau să rămână până la învierea cea de obşte. Catacombele sunt nişte galerii subterane care au cel mult doi metri lăţime. Aici nu puteau să aibă loc întruniri ale unor mulţimi şi mai ales cu scop liturgic. Arta din catacombe rămâne un lucru specific, dar nu putem spune că arta primelor veacuri se rezumă la arta funerară din catacombe”, a spus în încheiere pr. prof. Nikolai Ozolin.

sursa: ziarullumina.ro

Tagged:

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

What’s this?

You are currently reading „Icoana este determinată de viaţa, credinţa şi creativitatea celui care o realizează“ – conferinta pr Nikolai Ozolin la Iasi at Cidade de Deus.

meta

%d blogeri au apreciat asta: