28 februarie 2011 – 350 de ani de la trecerea la cele veşnice a domnitorului Vasile Lupu

29 Martie, 2011 § 1 comentariu

La Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi a fost omagiat ieri, printr-o slujbă de pomenire, domnitorul Vasile Lupu, la 350 de ani de la trecerea lui la cele veşnice. Parastasul a fost săvârşit de Înalt Preasfinţitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, alături de un sobor de preoţi. M-am aflat şi eu printre puţinii participanţi la această slujbă.

Alături de obştea Mănăstirii „Sfinţii Trei Ierarhi” şi de părintele stareţ arhim. Nichifor Horia, la evenimentul religios au participat pr. prof. Dragoş Bahrim, directorul Seminarului Teologic Liceal Ortodox „Sfântul Vasile cel Mare” din Iaşi, arhim. Vitalie Danciu, stareţul Mănăstirii Golia din Iaşi, şi stavrofora Maria Magdalena Vrânceanu, stareţa Mănăstirii Copou din Iaşi.

La final, IPS Teofan a adresat un cuvânt de învăţătură în care a vorbit despre personalitatea domnitorului Vasile Lupu, remarcând faptul că acesta a ctitorit mai multe biserici care au fost zid de apărare împotriva duşmanilor. „În această zi se cuvine să-I mulţumim lui Dumnezeu pentru că a găsit în domnitorul Moldovei Vasile Lupu o minte luminată, un braţ puternic şi mai ales o inimă de creştin. Ctitorirea de biserici i-a fost preocuparea de căpetenie, fiind conştient de faptul că un popor fără biserici nu există. Ştia pericolul venit din sud şi anume influenţa islamică. Ştia, de asemenea, de pericolul pe care îl reprezentau stăpânitorii de atunci ai Transilvaniei sau vrăjmăşiile venite din nordul Poloniei. Avea conştiinţa că zidirea de biserici constituie zidul de apărare cel mai eficient pentru Biserica drept-slăvitoare din Moldova. Îi mulţumim lui Dumnezeu că a găsit în Vasile Lupu persoana care să aducă în Moldova moaştele Sfintei Parascheva. Mâna lui Dumnezeu a fost prezentă în viaţa acestui mare domnitor al Bisericii şi al neamului”, s-a exprimat Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. IPS Părinte Mitropolit Teofan, alături de preoţii slujitori şi de participanţi, a vizitat apoi Sala Gotică a Mănăstirii „Sfinţii Trei Ierarhi”, unde se păstrează acoperămintele de mormânt ale domnitorului, precum şi o tapiţerie realizată în aur şi argint, ţesute de doamna Tudosca, soţia domnitorului Vasile Lupu.

Domnitorul Vasile Lupu alaturi de Todosca Doamna - tabloul votiv din biserica Manastirii Trei Ierarhi

Arhim. Nichifor Horia, stareţul aşezării monahale şi exarhul administrativ al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iaşilor, a explicat că slujba săvârşită la împlinirea a 350 de ani de când Vasile Lupu a plecat la Domnul este „o datorie de suflet atât pentru ctitoria sa de la Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi”, cât şi pentru mecenatul pe care l-a făcut atât în cultură, cât şi în credinţă”. „Aici ne referim la introducerea tiparului, prin Petru Movilă, la Iaşi, tipărindu-se acum celebra carte de învăţătură Cazania a Sfântului Ierarh Varlaam. Vasile Lupu a înfiinţat învăţământul universitar ieşean, după modelul Academiei kievene, cu ştiinţa că acest mecenat înseamnă de fapt investirea în cultura Moldovei.

Acoperamintele de mormant ale domnitorului Vasile Lupu si ale doamne Todosca din Sala Gotica a manastirii Sfintii Trei Ierarhi

De numele lui Vasile Lupu se leagă moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva pe care domnitorul le-a adus de la Constantinopol datorită influenţei sale şi dorinţei de a da catedralei de suflet, şi anume Bisericii „Sfinţii Trei Ierarhi”, o nouă dimensiune, aceea de a adăposti moaştele Ocrotitoarei Moldovei. În secolul al XVII-lea, patriarhul Macarie al Antiohiei, aflat în vizită la Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi”, dăruieşte domnitorului Vasile Lupu, pentru credinţa şi dragostea cu care l-a întâmpinat, mandibula Sfântului Vasile cel Mare”, a amintit parintele Nichifor. Mormântul domnitorului Vasile Lupu, alături de cel al soţiei sale, doamna Tudosca, se află în Biserica „Sfinţii Trei Ierarhi”, fiind pomeniţi în fiecare zi în rândul ctitorilor. Dantelăria în piatră a Bisericii „Sfinţii Trei Ierarhi” vădeşte atât de mult gustul pentru frumos, numărându-l pe voievodul moldovean în rândul celor care iubesc podoaba casei Domnului, după cum citim la rugăciunea amvonului la fiecare Sfântă Liturghie”, a mai spus staretul Nichifor.

Provenind dintr-o familie de aromâni originari din Epir, Vasile, căruia i se spunea pentru fireasa iute, Lupu, a venit din Ţara Românească în Moldova, o dată cu Radu Mihnea Voda în 1616. Îndrăzneţ, inteligent, cultivat, ambiţios, tenace în realizarea scopurilor, Vasile Lupu a urcat în ierarhia socială, nu fără primejdii, până la puterea domnească.

De cum a ajuns la domnia Moldovei – avea atunci 37 ani – s-a dedicat refacerii ţării. În vremea lui, Moldova, a cunoscut bunăstarea izvorâtă din dezvoltarea meşteşugurilor, din comerţ şi din agricultură.

Râvnind la scaunul voievodal al lui Matei Basarab, Vasile Lupu şi-a ridicat oastea în 1637. În 1639 a organizat o a doua expediţie, nici ea mai norocoasă. Pacea care a urmat acestei campanii a fost întărită prin refacerea de către Vasile Lupu a lăcaşului numit Stelea din Târgovişte, şi prin înălţarea mănăstirii Soveja de către Matei Basarab în Moldova.

În anul 1652, Timuş, fiul hatmanului cazac Bogdan Hmielnitki, a luat în căsătorie pe frumoasa prinţesa a Moldovei, Ruxandra, fiica lui Vasile Lupu. Alianţa încheiată astfel între moldoveni şi cazaci a neliniştit pe Matei Basarab, care strică pacea mai demult încheiată şi dă ajutor în oaste pretendentului Gheorghe Stefan. A fost învins la Finta, în mai 1653 şi silit să părăsească ţara.

Sub Vasile Lupu s-a introdus tiparul, în 1642-1643 imprimându-se la Iaşi cunoscută Cazanie a lui Varlaam. La Iaşi şi tot cu sprijin domnesc, s-a înfiinţat o şcoală superioară cu predare în limba latină. Ca şi ctitor de monumete, numele lui Vasile Lupu se leagă mai cu seamă de înălţarea admirabilei lucrături în piatră sculptată care este mănăstirea Trei Ierarhi din Iaşi şi de ridicarea, cu ziduri mai largi, a mănăstirii Golia din Iaşi. Din vremea lui au rămas lucrări şi ansambluri de lucrări care marchează ultima mare perioadă de înflorire a artei medievale moldoveneşti.

Mazilit, domnitorul a trecut la cele veşnice în a douăzecişiopta zi a lunii martie a anului 1661, şi a fost înmormântat la mănăstirea Trei Ierarhi din Iaşi, ctitorie a sa.

surse: Ziarul Lumina – ediţia de Moldova, Blogul lui Constantin Ciofu & Flickr

Tagged: , , , ,

§ One Response to 28 februarie 2011 – 350 de ani de la trecerea la cele veşnice a domnitorului Vasile Lupu

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

What’s this?

You are currently reading 28 februarie 2011 – 350 de ani de la trecerea la cele veşnice a domnitorului Vasile Lupu at Cidade de Deus.

meta

%d blogeri au apreciat asta: