Cuvântul Înaltpreasfinţitului Mitropolit Panteleimon de Antinoe (Patriarhia Alexandriei şi a toată Africa) la pomenirea SFÂNTULUI NECTARIE DE EGHINA 9 noiembrie

10 Noiembrie, 2009 § Lasă un comentariu

Icoană a Sf. Nectrie pictată în atelierul Mănăstirii Vatopedi, Sf. Munte Athos

Sfânta Biserică Ortodoxă a lui Hristos este spaţiul în care omul îşi află destinaţia, scopul existenţei şi în sfârşit izvorul tuturor puterilor pentru a urca la înălţimile virtuţilor şi astfel, prin harul dumnezeiesc, să poată să se transfigureze din persoană izolată în persoană sfinţită şi îndumnezeită. Biserica Ortodoxă este atelierul duhovnicesc în care se formează şi ia chip icoana lui Hristos în caracterul omului, iar omul devine icoană vie a lui Dumnezeu. Prin viaţa personală a fiecărui credincios se mărturiseşte viaţa lui Hristos.

Omul se sfinţeşte şi se mântuieşte doar atunci când se află în sânul Bisericii Ortodoxe, iar în afara acesteia nu există nici sfinţire, nici mântuire. Existenţa sfinţilor constituie dovada palpabilă că mântuirea există şi se oferă doar de către Hristos în Biserica aceea pe care El însuşi a întemeiat-o prin Sângele Său. Această mântuire se oferă tuturor acelora care cred corect în numele Lui şi împlinesc poruncile Sale. În cadrul ereziilor şi schismelor nu există mântuire. De aceea nici nu există sfinţi. « Read the rest of this entry »

Inca o minune a Sfantului Nectarie de Eghina

10 Noiembrie, 2009 § Lasă un comentariu

Intr-un sat micut din Romania nu exista nici un preot si locuitorii mergeau adeseori la Patriarh sa-i solicite sa gaseasca pe cineva pentru ocuparea locului liber. Patriarhul nu avea inca o solutie pentru satisfacerea cererii lor. Satenii au mers de nenumarate ori, dar Patriarhul le spunea acelasi lucru.. ca nu are nici un preot disponibil caci altfel ar fi trimis unul si in satul lor.

Intre timp oamenii mureau fara slujba de inmormantare, altii aveau relatii si copii fara sa fie cununati, iar copiii ca si adultii nu erau botezati. Apoi, intr-o zi, langa biserica a oprit o masina din care a iesit un preot care a inceput sa-i cheme pe oameni. Satenii erau uluiti.  Au mers la biserica, i-au urat bun venit si i-au zis: Cum de ai venit in satul nostru daca Patriarhul ne-a zis ca nu este nici un preot disponibil?

Atunci preotul le-a zis: Nu asta v-ati dorit? Ati vrut un preot? Iata-l ca a venit.

Toti satenii erau bucurosi de prezenta noului preot.  Acesta a inceput sa lucreze imediat. A mers la toate mormintele si a citit slujbele de inmormantare. I-a botezat si i-a cununat pe toti din sat si le-a dat Sfanta Impartasanie.  Intr-o zi i-a chemat pe toti la biserica si le-a spus: Voi pleca acum, misiunea mea este indeplinita.  Satenii erau foarte socati de mesajul lui si i-au spus: Acum ca ai venit, vrei sa pleci?  Oricum, preotul nu a ascultat comentariile lor si a facut intocmai cum a zis. Cand si-au dat seama ca nu mai puteau face nimic, i-au multumit.

Dupa mai multe zile, satenii s-au dus la Patriarh si i-au multumit ca le-a trimis un preot. Totodata i-au cerut sa le trimita un alt preot cat de curand, dar Patriarhul nu stia nimic.  El le-a zis ca nu a trimis nici un preot intrucat nu avea nici unul liber. Oricum, le-a spus ca trebuie sa sa verifice cu Protosinghelul sa vada daca nu cumva el a trimis preotul.  I-a telefonat Protosinghelului, dar nici el nu a trimis pe nimeni. Patriarul i-a intrebat ce a facut acel preot pentru ei. Satenii i-au spus ca i-a cununat, i-a botezat si le-a citit slujbele funerare, adica a facut tot ceea ce orice preot ar fi facut pentru ei.  Atunci Patriarhul i-a intrebat daca preotul le-a dat si acte. Satenii au raspuns ca bineinteles ca le-a dat si acte pe care le-a inscris si in cataloagele/manuscrisele Bisericii.

– A vazut cineva ce a scris? Si cu ce nume a semnat?

– Toate documentele erau scrise in romana, dar semnatura lui era scrisa intr-o limba necunoscuta noua.

Patriarhul  le-a cerut sa ii aduca manuscrisele sa vada cine era acel preot. Cand s-au intors cu manuscrisele, Patriarhul a ramas fara grai. Nu-i venea sa creada ochilor, dar intr-adevar toate documentele erau scrise in romana, in timp ce numele preotului era scris in limba greaca: Nectarie, episcopul Pentapolei.

traducere: Marina Enachi

sursa: simplyxpress.wordpress.com via Demetrios Velaoras via ierosnaosagandreou.blogspot.com

Cu rugaciunile Sfantului Ierarh Nectarie, Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.

Sfântul Ierarh Nectarie de Eghina – 9 noiembrie

9 Noiembrie, 2008 § 1 comentariu

imagine152

"Bucură-te Părinte Nectarie!"

Sfântul Ierarh Nectarie (Kefalas) s-a născut în orăşelul Silivria din nordul Greciei (acum în Turcia) în data de 1 octombrie 1846 şi din botez a fost numit Atanasie. A fost al treilea copil din şapte într-o familie săracă, însă cu evlavie şi frică de Dumnezeu. Încă de mir, de la vârsta de 5 ani, el a deprins scrisul şi cititul, iar la numai 14 ani, a plecat la Constantinopol ca să-şi continue studiile şi acolo s-a întreţinut singur din munca sa.

Din această perioadă ni s-a păstrat o întâmplare minunată: Neavând pe nimeni căruia să-i ceară ajutorul, tânărul Atanasie, care umbla în general desculţ şi cu hăinuţele stricate, a scris într-o zi o scrisoare către Dumnezeu şi L-a rugat de haine şi pantofi. Nu a avut nici un timbru şi a cerut unui negustor să îl ajute. Acela a luat scrisoarea, însă, prin pronia lui Dumnezeu, văzând Cui Îi este adresată, a deschis-o din curiozitate. Impresionat de conţinut, a răspuns el însuşi adăugând în plic şi banii necesari.

La 20 de ani, Sfântul s-a stabilit în insula Hios, unde a predat ca învăţător într-o şcoală primară din satul Liti, predicând totodată duminica şi în sărbători la bisericile din împrejurimi. În anul 1873, însă el a hotărât să se lepede de amăgirea acestei lumi şi a intrat ca frate în Mănăstirea Nea Moni. A fost tuns monah cu numele de Lazăr, şi apoi, în 15 ianuarie 1877 a fost hirotonit ierodiacon ocazie cu care mitropolitul i-a schimbat numele din nou: Nectarie. A urmat apoi studiile liceale şi, după mutarea în Patriarhia Alexandriei, a absolvit şi facultatea de teologie din Atena. A fost hirotonit preot, înaintat în demnitatea de arhimandrit şi, în sfârşit, hirotonit Mitropolit Onorific de Pentapolis. Sfântul nu urmărise aceste funcţii.

180px-saint_nektariosTalentul său oratoric, priceperea ca povăţuitor duhovnicesc, blândeţea, smerenia şi dragostea l-au făcut extrem de iubit şi căutat de credincioşi, dar i-au atras şi mulţi duşmani, invidie, uneltiri şi defăimări.

Bătrânul Patriarh Sofronie al Alexandriei, cel care preţuise pe Sfântul Nectarie atât de mult, care îl susţinuse în şcoală şi îl sprijinise până atunci, a căzut repede în plasa clevetitorilor care au obţinut depunerea Sfântului din funcţie. Fără a-i da posibilitatea să se apere şi trecând peste toate protestele credincioşilor, la numai un an şi jumătate de la hirotonia întru arhiereu, Patriarhul l-a îndepărtat apoi definitiv din Patriarhia Alexandriei.

Sfântul Nectarie se va întoarce apoi la Atena, unse se va remarca în continuare ca un predicator de excepţie. Va fi apoi numit director al Seminarului Teologic din Rizarios unde va funcţiona până la retragerea sa în 1908 la vârsta de 62 de ani.

Începând din anul 1904, cu ajutorul mai multor credincioşi şi ucenici, el a început construirea unei mănăstiri de maici în insula Eghina, loc în care se va şi retrage. Aici Sfântul a trăit în simplitate şi relativă linişte tot restul vieţii  sale pământeşti. Am spus relativă linişte, pentru că ispitele au continuat cu Mitropolitul Teoclit al Atenei pe tema mănăstirii ridicate în Eghina. Toate aceste încercări Sfântul le-a dus în tăcere, pe temelia rugăciunii puternice pe care o avea. Pe cât de rezervat era în a-şi proba nevinovăţia, însă, pe atât era de ferm în apărarea dreptei credinţe. Astfel ni se păstrează o serie de studii teologice ale sale bazate pe scrierile Sfinţilor Părinţi împotriva tendinţelor şi influenţelor occidentale care atunci, ca şi acum, primejduiau puternic Tradiţia Bisericii.

dsc08863

Chilia Sfântului Nectarie

Aşa cum singur a descoperit ucenicilor săi mai înainte, după multă suferinţă, Sfântul Nectarie, s-a mutat la Domnul la miezul nopţii de 8 spre 9 noiembrie 1920 şi a fost înmormântat în bisericuţa zidită de el.

În testamentul său, Sfântul Nectarie scria: „Monahiile (de la Mănăstirea din Eghina n.n.) sunt datoare a fi totdeauna modele de virtute şi desăvârşire şi a face din sfânta lor mănăstire un far duhovnicesc şi o călăuză de înţelepciune şi cuminţenie.”

dsc02645

Catedrala cea nouă din Insula Eghina, ridicată în cinstea Sfântului Nectarie

În data de 2 septembrie 1953, umblându-se la mormântul lui, trupul Sfântului Nectarie a fost găsit întreg, nestricat şi bine-mirositor. În faţa acestui semn vădit şi pentru minunile nenumărate care se întâmplau la moaştele sale, în 20 aprilie 1961, Sfântul Nectarie a fost oficial trecut în rândul sfinţilor prin Tomosul Patriarhiei Constantinopolului. Părticele din moaştele Sfântului s-au împărţit acum în întreaga lume. În România, părticele din moaştele Sfântului se păstrează cu mare cinste în biserica Mănăstirii Radu Vodă din Bucureşti, în biserica Sfântul Nectarie din cartierul Alexandru cel Bun din Iaşi şi în paraclisul mănăstirii „Maica Domnului – Bucuria neaşteptată” din Şinca Veche, Judeţul Braşov.

83021-20070913083129

Mănăstirea Radu Vodă

biseralex-cel-bun-1

Biserica Sf. Nectarie din Iaşi

13-sf-nectarie-ne-asteapta-in-prag-1

Şinca Veche

Cuvânt la prăznuirea Sfântului Nectarie – Protosinghel Nichofor Horea AICI

Where Am I?

You are currently browsing entries tagged with Sfantul Nectarie at Cidade de Deus.